miercuri, 13 februarie 2013

Retrospectiva 2012 – Partea III

IUNIE:

Landshut, Germania
1. Continuăm retrospectiva noastră tot cu luna iunie. Profităm de vremea superbă şi vizităm oraşul bavarez Landshut.
Cu toate că nu e aşa cunoscut precum alte oraşe germane sau bavareze, arată absolut superb. Are toate ingredientele necesare: castel, promenadă pe râu, centru vechi, cu străzi pavate cu piatră cubică, clădiri vechi şi noi, colorate, de diferite forme, fain ornamentate faine, biserici frumoase, toate acestea puse excelent în valoare de cerul superb, albastru şi de vremea bună. După o plimbare prin oraş ne hotărâm să urcăm la castel. Ne ia puţin timp până să găsim drumul ce duce acolo, urcuşul e destul de abrupt, pe nişte cărări din cărămidă de parcă e un acoperiş. Corelat cu căldura de afară, ajungem destul de obosiţi sus. Dar s-a meritat, castelul arată foarte bine, înăuntru găsim şi un tourist info de unde luăm magnet şi vedere. De asemenea sunt şi puncte de belvedere de unde se poate vedea oraşul şi peisajul verde frumos din jur.

Landshut, Germania - panoramă din castel
2. Duminică e la fel de frumos, aşa că facem o nouă excursie, de data aceasta una mai lungă, în zona Alpilor Ammergau. Numele acestor munţi probabil că nu vă spune mare lucru, însă aceştia ascund atracţii renumite precum castelele regale Neuschwanstein şi Linderhof. Nu plecăm doar noi doi, ci împreună cu încă 2 prieteni. Harta traseului o puteţi vedea aici.

2a. Prima oprire este castelul Linderhof. Acesta este cel mai mic dintre castelele construite de regele Ludwig al II-lea al Bavariei, dar singurul care a fost finalizat în timpul vieții sale. Este considerat castelul favorit al "Regelui Nebun", în care el a locuit cel mai mult. Deși Linderhof este mult mai mic decât castelul de la Versailles, influența sa este vizibilă. Ludwig al II-lea a fost un mare admirator al lui Ludovic al XIV-lea al Franței.

Castelul Linderhof, Germania

Cum pentru noi castelul Neuschwanstein e obiectivul principal, ne grăbim puţin şi nu vizităm interiorul, preferând să ne plimbăm prin grădinile superbe şi clădirile din jur: chioșcul maur, casa marocană. Ce ne-a mai atras atenţia a fost un alai de nuntaşi, toţi îmbrăcaţi în haine de epocă.

Chioșcul maur
Nuntă "regală"

2b. Continuăm excursia către oraşul german Schwangau. De la castelul Linderhof cel mai rapid drum trece prin Austria. Însă mulţumită acordului Schengen al cărui membre sunt ambele ţări, acest fapt nu constituie nici un impediment, vom intra în Austria şi o vom părăsi ca şi cum nu ar exista graniţe. Drumul e îngust şi virajat, dar pitoresc, trece prin pădure şi pe lângă lacul Plansee. Pare să fie circulat de mulţi motociclişti. Facem un scurt popas la lac şi admirăm priveliştea frumoasă. Există destule camping-uri în zonă, iar lumea a profitat de temperaturile ridicate pentru a-şi întinde pătura pe iarba din jur.
Lacul Plansee, Austria
2c. Ajungem în Schwangau. În germană "Schwan" înseamnă lebădă, aceasta e prezentă de altfel şi pe stema localităţii şi în numele celor 2 castelele regale. Satul se află la doar 4 km de oraşul Füssen. Lăsăm maşina într-o parcare cu plată şi mergem să cumpărăm bilete pentru castel. Foarte important, acestea nu se vând la castelul Neuschwanstein, casieria se află în sat. Iniţial vroiam să luăm bilete pentru ambele castele, dar orarul tururilor şi distanţa dintre acestea nu ne permite acest lucru, aşa că luăm doar pentru Neuschwansetein, iar până începe turul avem destul timp să admirăm Hohenschwangau din afară şi lacul Alpsee de la poalele sale. Se poate urca la castel şi cu căruţa, dar sunt bani aruncaţi pe fereastră, pe jos ajungi sub 10 minute sus. Castelul arată foarte bine de afară, iar peisajele de sus cu lacul sunt foarte frumoase.

Castelul Hohenschwangau
Lacul Alpsee"
Castelul Neuschwanstein văzut de pe podul Marienbrücke
Mai departe ne îndreptăm spre Neuschwanstein.  Drumul până sus e destul de abrupt şi obositor. Se poate ajunge totuşi şi cu autobuzul sau căruţa, mirosul de balegă de cal e destul de prezent de altfel. Noi preferăm mersul pe jos. Pe drum întâlnim multe grupuri de turişti, dovadă că e un obiectiv internaţional important. Pe dinafară arată senzaţional de frumos, păcat însă că una din laturi e acoperită fiind în reparaţie. Înăuntru am fost uşor dezamăgiţi, castelul nu a fost terminat, turul nu e prea lung, iar, poate cel mai important element al unui castel, tronul regelui, lipseşte. Adăugaţi la toate şi că fotografiatul e interzis în interior, iar pentru toate acestea se plăteşte 12 euro de persoană. După vizită am mers pe podul Marienbrücke unde avem parte de o panoramă minunată cu castelul şi împrejurimile sale. Pe drumul înapoi înspre maşină, ne surprinde liniştea şi pustietatea locului, odată obiectivele turistice închise, au dispărut şi aproape toţi turiştii.
Concluzie: locul este minunat. M-aş mai întoarce? Da, cu siguranţă. Aş mai vizita castelul pe dinăuntru? Nu, o vizită merită, dar e de ajuns.

2d. Nu încheiem însă excursia aici, ci conducem şi până la Füssen. Oraşul în traducere liberă înseamnă picioarele, de altfel şi pe stema sa sunt desenate 3 picioare. Ne impresionează în mod plăcut, are un centru frumos, cu clădiri vechi, colorate, şi străzi pavate cu piatră cubică. Principalele atracţii turistice sunt mănăstirea Sfântul Mang şi castelul Hohes Schloss. Ne distreză numele mănăstirii având în vedere scandalurile cu ministrul român al educaţiei cu acelaşi nume. Oraşul este străbătut de râul Lech, al cărui culoare verde-turcoaz ni se pare tare interesantă. Rupţi de oboseală ne oprim într-o pizzerie pentru odihnă şi hrană. În localul italian urmărim şi prima repriză din meciul campionatului european de fotbal, Germania-Danemarca. Prindem şi golul danezilor, care trezeşte strigăte de bucuria din partea gazdelor noastre. Cu bateriile încărcate, ne urcăm în maşină şi conducem cei aproximativ 200 km până înapoi în Ingolstadt, pe drum ascultăm şi repriza a doua a meciului, unde nemţii reuşesc victoria cu 2-1.

Füssen - Castelul Hohes Schloss
Füssen - Centru

A fost o zi plină, foarte frumoasă, am văzut multe locuri noi şi frumoase, şi nu mai puţin de patru castele. În această privință Germania nu dezamăgeşte niciodată.

3. Vara continuă să ne impresioneze, aşa că următorul weekend ne hotărâm să revenim la Chiemsee şi de data asta să vizităm şi insulele. Din păcate drumul e foarte aglomerat, toată lumea merge în concediu, e plin de caravane. Cu greu reuşim să trecem de München, după care mă satur de autostradă şi o iau pe drumul naţional. Nu mai e aşa aglomerat, dar trecem prin multe localităţi, şi neavând GPS, ne mai rătăcim puţin, mai ales prin oraşul Rosenheim, deoarece nu vedem decât semne spre autostradă. Chiar şi localnicii au probleme în a ne explica pe unde să o luăm. Dar ajungem cu bine în Prien. După drumul ce trebuia să dureze sub 2 ore, dar a durat aproape 5, lihniţi de foame, ne oprim într-un restaurant pentru mâncare.

Lacul Chimsee - Insula Herreninsel - Castelul Nou
Din păcate din cauza orei târzii nu mai prindem decât ultima cursă spre insule şi nu ne rămâne timp decât pentru insula Herreninsel, insula Fraueninsel, va trebui să o lăsăm pentru altă dată. Ajunşi pe insulă avem aproximativ o oră de plimbare înainte de cursa înapoi spre ţărm. Drumul către palatul Herreninsel trece prin pădure şi e foarte pitoresc, iar palatul e deosebit de frumos. Acesta a fost construit în perioada 1878-1886 de regele Ludovic al II-lea al Bavariei şi este ultimul dintre castelele lui Ludovic al II-lea al Bavariei și a rămas neterminat. Ca şi Linderhof, însă mult mai mare, este de asemenea inspirat după celebrul Versailles. Grădinile castelului sunt decorate cu fântâni arteziene, inclusiv o copie a fântânii Bassin de Latone de la Versailles, și cu statui în stil clasic tipic de la Versailles sau în stil romantic fantezist. Locul este foarte bun pentru fotografii artistice şi bineînțeles că nu puteau lipsi nuntaşii.

4. Absensberg
Aflat pe drum pe autostrada A93 între Regensburg şi Ingolstadt, văd un semn turistic pe care scrie Hundertwasser. Cum văzusem deja clădirile sale din Viena, mă hotărăsc să urmez semnul şi ajung în Absnesberg. E vorba despre un orăşel tipic bavarez cu centru vechi foarte cochet. După ce mă plimb puţin pe străzi găsesc şi Turnul Kuchlbauer, lângă care se află şi un muzeu al berăriei, poate principala atracţie turistică locală. Spun asta deoarece un autocar plin cu turişti chiar opreşte acolo. Preţul de 12 euro şi durata turului de aproximativ 90 de minute nu prea mă încântă aşa că prefer să mă mai plimb prin oraş şi apoi să mă ascund de căldură sub umbrela unei terase.
Abensberg - Turnul Kuchlbauer
Abensberg - Maderturm - sursa wiki

IULIE:

5. Nördlingen
Iată că ajungem şi în al treilea oraş german ce e înconjurat de un zid medieval (despre celelalte două puteţi citi la noi pe blog în articolele precedente). Se află ca şi cele două pe şoseaua romantică. Odată ajunşi începem să explorăm oraşul medieval. Nu ratăm ocazia de a urca în turnul bisericii, înalt de 90 de metrii. De sus admirăm priveliştea minunată cu oraşul medieval, zidul ce-l înconjoară, frumoasele porţi de intrare şi munţii din depărtare. Ajunşi înapoi jos observăm că urmează să aibă loc un concurs de alergat. Mai întâi aleargă copiii, apoi şi adulţii. Îi urmărim de la o terasă unde mâncăm un sniţel. Apoi ne pornim să înconjurăm oraşul pe zid. Pentru scurt timp începe şi să plouă, dar noi suntem feriţi pe zidul acoperit. După ce terminăm, ne întoarcem la maşină.
Nördlingen - privire din turnul bisericii

6. Dar nu ne întoarcem încă acasă, ci mergem înspre vest, în oraşul Aalen, aflat în landul Baden-Württemberg. Oraşul e foarte pitoresc, cu clădiri vechi şi zone pietonale frumoase. Dar nu acest fapt ne impresionează cel mai tare, ci diferitele scene din poveşti prezente prin oraş, precum Albă ca Zăpada, Frumoasa din pădurea adormită, Scufiţa Roşie, Cenuşăreasa, Rapunzel, Hänsel şi Gretel şi altele. Astfel au transformat oraşul în unul de poveste. Pe lângă asta se desfăşoară un festival culinar, cu mâncare din toate colţurile lumii. Oraşul este unul foarte animat şi plăcut, ne-a plăcut tare mult. O altă atracţie turistică este un sit arheologic roman, aflat la aproximativ 2 km de centru, care acum funcţionează ca muzeu. Din păcate e deja închis, aşa că facem doar câteva poze din afară. Revenim înapoi în centru şi mai mâncăm ceva înainte să ne întoarcem acasă.
Aalen, Germania - centru
Aalen, Germania - căsuţa lui Hänsel şi Gretel"
7. Weißenburg in Bayern se află în Franconia Mijlocie, la aproximativ 50 km nord-vest de Ingolstadt. Centrul e foarte pitoresc şi are un aer medieval. E parţial înconjurat de zid fortificat. În Weißenburg in Bayern se află ruinele castrului roman Biriciana, în apropiere de limesul din provinciile romane Germania Superior și Raetia, limes care face parte din patrimoniul cultural mondial UNESCO. La doar 2 km est de centrul oraşului, pe deal, 200 m mai sus, se află cetatea Wülzburg. Aceasta datează din secolul al 11-lea, iniţial ca o mănăstire benedictină, apoi între anii 1588-1605 transformată în cetate. Este una din cele mai bine păstrate cetăţi renascentiste. 
Weißenburg in Bayern

Weißenburg in Bayern
Weißenburg in Bayern - fortificaţie romană
8. Castelul Schleißheim (în germană Schloss Schleißheim) este un complex care cuprinde trei castele amplasate într-un mare parc amenajat în stil baroc, și care au fost pentru un anumit timp reședința principilor bavarezi. Este vorba de castelul Lustheim, castelul vechi şi castelul nou. Se află în localitatea Oberschleißheim, din districtul München. Castelele şi parcul sunt foarte frumoase, din păcate pe noi ne prinde furtuna, aşă că stăm mai puţin decât plănuisem. Vom mai reveni însă aici pe vreme mai bună.
Caseleul Schleißheim
9. Deutsches Museum Flugwerft Schleissheim
Dacă vremea tot nu ține cu noi, şi tot suntem în zonă, ne hotărâm să mergem la muzeul aviației de lângă Oberschleißheim. Aici se regăsesc o grămadă de modele de avioane, de luptă, de pasageri, deltaplane, elicoptere, zepelinuri, motoare, şi nenumărate machete, de toate pentru împătimiţii zborului.
Deutsches Museum Flugwerft Schleissheim
10. Drumul înapoi spre Ingolstadt îl modificăm uşor, nu mergem pe autostradă, ci ocolim puţin, oprind în alte două localităţi, în Aichach şi Schrobenhausen. Ambele sunt tipice localităţi bavareze. Ce e deosebit la Schrobenhausen, aici se găseşte muzeul european al sparanghelului. În curtea interioară sunt plantate diferite soiuri de sparanghel, fiecare cu descriere. Noi ajungem destul de târziu aşa că muzeul e deja închis. Dar ar trebui sa mergem într-o zi, sunt tare curios ce găsim acolo.

Aichach, Germania
Schrobenhausen, Germania
11. Wasserburg am Inn
Excursia aceasta e una neplanificată. Trebuie să mulţumim companiei Carpatair şi aeroportului München, altfel nu pierdea Cami zborul spre Timişoara, nu mergeam după ea la aeroport şi nu vizitam un nou oraş apoi. Centrul istoric se află pe o peninsulă, formată de râul Inn ce străbate oraşul, după cum se poate vedea aici. "Wasserburg" înseamnă cetatea pe apă şi multe elemente medievale sunt încă prezente în localitate. Centrul e foarte pitoresc, colorat şi animat, atât cu zone plane, cât şi cu urcuşuri şi coborâşuri.
Wasserburg am Inn
12. Închei a 3-a parte a retrospectivei 2012 cu o excursie de zi.


Prima oprire e în Beilngries. Orăşelul e situat în regiunea Altmühl-Jura, o regiune foarte pitorească. Nu are o atracţie deosebită, dar e definiţia perfectă de orăşel bavarez, curat, cu căsuţe colorate şi aranjate şi cu o biserică înaltă, frumoasă.

Beilngries
Berching

Conducem încă aproximativ 10 km şi ajungem şi în Berching. Dacă Beilngries nu ne-a impresionat foarte tare, Berching o face. Centrul său vechi e foarte frumos, cu multe elemente medievale, străzi pavate cu piatră cubică, zid de piatră în jurul său cu 13 turnuri interplasate şi 4 porţi de intrare. Unul din aceste turnuri a fost transformat într-un apartament cu saşe etaje. Ne plimbăm prin oraş şi de-a lungul zidului, atât din interiorul, cât şi din exteriorul său. Berching e străbătut de vechiul canal Ludwig-Donau-Main, care făcea legătura dintre Dunăre şi Main, dar e acum doar un pârâiaş. În afara oraşului vechi curge canalul Rin-Main-Dunăre, inaugurat în 1992, un canal în toată regula, pe malul căruia se găseşte o promenadă frumoasă. Prin oraşul vechi mai curge pârâiaşul Sulz. Pe scurt, Berching e o alternativă demnă de luat în seamă pentru a vedea un oraş medieval german, care nu e sufocat de turişti, dar oferă cam tot ce e interesant de văzut.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu